Sistemul nostru imunitar produce anticorpi sau imunoglobuline pentru a lupta împotriva virusurilor, bacteriilor sau paraziților care ne atacă organismul. Există cinci clase principale de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA, IgD și IgE), care se diferențiază în funcție de localizare și activitate.[3]
Dintre toate aceste clase, imunoglobulina E (IgE) este cea mai recent descrisă, fiind identificată pentru prima dată în 1966.[5]
În acest articol vom vorbi despre rolul său și ce poate însemna valoarea scăzută a imunoglobulinei E, dar mai ales valoarea crescută a acesteia.
Determinarea valorii sanguine a IgE total este utilă pentru a diferenția afecțiunile atopice și cele non-atopice, mai ales la vârsta pediatrică.
Rolul imunoglobulinei E
IgE este produsă de limfocitele celulelor B și joacă un rol important în medierea reacțiilor alergice ce apar ca urmare a expunerii la alergeni. Fiecare tip de IgE reacționează la anumite polenuri și alte tipuri de alergeni. Indivizii cu afecțiuni atopice, cum ar fi astmul, rinita alergică, dermatita atopică au, de obicei, niveluri moderat crescute de IgE, deşi nici un nivel normal de IgE seric nu poate exclude existența unei alergii dependente de IgE.
Când suntem expuși pentru prima dată la un alergen, corpul nostru începe să producă anticorpi IgE în cantități mari. O nouă expunere la același alergen poate rezulta într-o reacție alergică. [1]
Ce indica nivelurile scăzute sau crescute de IgE
Prezența unei cantități mici de IgE este normală. Nivelurile scăzute sau ridicate nu reprezintă neapărat o problemă dacă nu prezinți simptome.
Valoarea scăzută a IgE a fost asociată cu o tulburare de imunodeficiență care poate provoca infecții frecvente, tulburări intestinale și boli autoimune.[4]
Valorile crescute de IgE pot reprezenta un semn al faptului că organismul reacționează exagerat la alergeni, ceea ce poate duce la o reacție alergică.
Nivelurile de IgE mai pot fi, de asemenea, ridicate atunci când organismul luptă cu o infecție provocată de un parazit sau din cauza unor afecțiuni ale sistemului imunitar.[2]
Când sunt recomandate analizele IgE
Pot fi efectuate două tipuri de teste IgE de sânge:
- Testul total – pentru determinarea nivelului total de IgE din sânge;
- Testarea pentru IgE specifică – pentru determinarea nivelului de IgE specifică unui anumit alergen.
În ceea ce privește indicațiile acestor teste, medicii pot recomanda analize pentru determinarea IgE atunci când o persoană prezintă simptome asociate cu alergiile. Printre acestea se pot număra:
- Nas înfundat sau care curge;
- Strănutul;
- Mâncărimea și lăcrimarea ochilor;
- Urticarie;
- Diaree;
- Vărsături;
- Dificultăți de respirație;
- Tuse;
- Respirație șuierătoare.[2]
Un test IgE mai poate fi recomandat și în cazul unui pacient cu o afecțiune alergică deja cunoscută, cum ar fi:
- Anafilaxie;
- Rinita alergică;
- Conjunctivita alergică;
- Astm;
- Rinosinuzită cronică.
Aceste teste mai sunt folosite și pentru a determina cu exactitate cauza alergiei. Poate fi vorba de:
- Diverse tipuri de alergii alimentare;
- Acarienii de praf;
- Polen;
- Blana animalelor;
- Anumite medicamente;
- Produse cosmetice;
- Veninul de viespe sau albină.[6]
Cum te pregătești pentru un test de sânge
Testul presupune prelevarea unei mostre de sânge venos din braț, nu este nevoie să respecți anumite indicații anterior efectuării acestuia și nici nu prezintă riscuri mari. Probabil vei simți o durere ușoară sau vei observa o vânătaie în zona de unde a fost prelevată mostra de sânge, dar simptomele vor dispărea la scurt timp.[2]
Cum pot fi interpretate rezultatele
Intervalul de referință total al IgE depinde de vârsta persoanei testate (variază de la 0 la 4 kU/L la un nou-născut și de la 0 la ~148 kU/L la un copil mai mare sau adult). Rezultatul unui test IgE specific poate fi raportat pentru un amestec de alergeni sau pentru alergen individual.[6]
Aproximativ jumătate din pacienții cu rinită alergică sau astm prezintă valori crescute ale IgE. Restul, chiar dacă au valori normale ale Ig totale, prezintă totuși concentrații crescute de IgE alergen specifice.
Medicul tău este singurul în măsură să interpreteze rezultatul acestor analize și să-ți spună dacă nivelul IgE reprezintă o problemă ce ar trebui să te îngrijoreze. Tot el îți va putea recomanda tratamentul potrivit. Acesta depinde de tipul și severitatea alergiei. De exemplu, persoanele care prezintă risc de șoc anafilactic, o reacție alergică severă ce poate duce la deces, ar putea fi nevoite să aibă asupra lor în permanență un tratament de urgență cu epinefrină. [2]
Este important să reții că valorile crescute ale imunoglobulinei E indică, în general, prezența unei alergii, dar pot fi asociate și cu anumite imunodeficiențe primare, infecții, boli inflamatorii, infecții parazitare, boli autoimune, aspergiloză bronhopulmonară, boala Hodgkin, mielomul cu IgE, sindromul Sezary.[5]
Bibliografie:
- “Allergies and the Immune System.” Hopkinsmedicine.org, 2022, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/allergies-and-the-immune-system. Accessed 28 Jan. 2022.
- “Allergy Blood Test.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/lab-tests/allergy-blood-test/. Accessed 28 Jan. 2022.
- “Antibody – Antibody Structure and Classes.” Encyclopedia Britannica, www.britannica.com/science/antibody/Antibody-structure-and-classes. Accessed 28 Jan. 2022.
- Ferastraoaru, Denisa, et al. “The Other Side of the Coin: IgE Deficiency, a Susceptibility Factor for Malignancy Occurrence.” World Allergy Organization Journal, vol. 14, no. 1, Jan. 2021, p. 100505, www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1939455120304087, 10.1016/j.waojou.2020.100505. Accessed 28 Jan. 2022.
- “IGE – Overview: Immunoglobulin E (IgE), Serum.” Www.mayocliniclabs.com, www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/8159#Clinical-and-Interpretive. Accessed 28 Jan. 2022.
- “Immunoglobulin E Tests | DermNet NZ.” Dermnetnz.org, 2019, dermnetnz.org/topics/immunoglobulin-e-tests. Accessed 28 Jan. 2022.
