Comisia Europeană a aprobat recent o propunere de finanţare de aproape 50 de milioane de euro pentru a sprijini fermierii din sectorul fructelor, fructelor cu coajă lemnoasă şi legumelor din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Această măsură vine ca urmare a pierderilor cauzate de îngheţurile târzii din primăvara anului 2025, care au afectat grav culturile agricole din aceste state membre.
Potrivit Antena24.ro, România va primi 11,5 milioane euro pentru a ajuta fermierii să depăşească impactul climatic, iar alte ţări beneficiază de sume variind între 1,1 milioane euro pentru Lituania şi 14,8 milioane euro pentru Polonia. Statele membre au posibilitatea de a suplimenta aceste fonduri cu până la 200% din resursele naţionale, pentru a compensa complet pierderile agricole.
Impactul îngheţurilor asupra culturilor
Îngheţurile târzii au avut efecte devastatoare asupra recoltei:
- Bulgaria: temperaturile ridicate din februarie au accelerat înflorirea pomilor fructiferi, iar îngheţul din martie şi aprilie a distrus migdalele, merele, caisele, cireşele, piersicile, perele, prunele şi nucile.
- Letonia: îngheţul şi ploile abundente au afectat pomii fructiferi, fructele de pădure şi culturile de seminţe, inclusiv mazărea, dovlecii şi inul.
- Lituania: îngheţul din aprilie şi mai a deteriorat grav merele, coacăzele, fructele de pădure, cireşele, perele şi prunele.
- Ungaria: îngheţurile din aprilie şi mai au afectat aproape întreaga ţară, inclusiv merele, caisele, cireşele, piersicile, perele şi gutuile.
- Polonia: perioadele lungi de îngheţ şi furtunile de grindină au distrus fructele de pădure, coacăzele, cireşele şi castraveţii.
- România: îngheţurile târzii au îngheţat mugurii şi florile, cauzând pierderi semnificative în producţia de fructe.
Sprijin rapid şi măsuri de urgenţă
Comisia Europeană a subliniat importanţa acordării rapide a sprijinului financiar, astfel încât plăţile către fermierii afectaţi să fie efectuate până la 30 aprilie 2026. Aceasta este parte a rezervei pentru agricultură din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) 2023-2027, care pune la dispoziţie anual cel puţin 450 milioane euro pentru a sprijini fermierii în situaţii excepţionale sau perturbări ale pieţei.
În contextul frecvenţei crescute a fenomenelor climatice nefavorabile, Comisia Europeană promovează consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor şi utilizarea lor pe scară largă, împreună cu măsuri proactive pentru îmbunătăţirea rezilienţei fermelor.
Viitorul sprijinului UE pentru fermieri
Noile propuneri ale Comisiei includ posibilitatea de a efectua plăţi rapide în caz de criză prin planurile strategice PAC, astfel încât fermierii afectaţi de dezastre naturale să poată primi ajutor imediat. În cadrul propunerii pentru PAC 2028-2034, Comisia intenţionează să dubleze rezerva pentru situaţii de criză, pentru a proteja fermierii şi sectorul agroalimentar european de perturbările viitoare ale pieţei şi efectele schimbărilor climatice.
Creşterea rezilienţei fermelor în Europa
Sprijinul financiar oferit de UE nu are doar rol compensatoriu, ci şi strategic. Încurajarea utilizării eficiente a fondurilor, combinată cu instrumente de prevenire şi gestionare a riscurilor, ajută fermierii să îşi protejeze culturile împotriva fenomenelor meteorologice extreme. În acelaşi timp, aceste măsuri încurajează investiţii în tehnologii agricole moderne, practici sustenabile şi planuri de acoperire a riscurilor.
